Rata de crestere a industriei fotovoltaice a crescut in mod semnificativ in 2011

Rata de crestere a industriei fotovoltaice a crescut in mod semnificativ in 2011, cu 21,9 gigawati (GW) de electricitate solara conectata in Europa, fata de 13,4 GW in 2010, conform raportului Asociatiei Europene a Industriei Fotovoltaice (EPIA). Aceste performante ar putea totusi sa se erodeze, in conditiile in care sectorul se confrunta cu o incetinire economica generalizata, cu o concurenta mondiala importanta, cu unele reglementari imprevizibile si cu o reticenta a bancilor de a acorda imprumuturi intreprinderilor. Pietele europene pe care industria fotovoltaica s-a dezvoltat mult in ultimii ani au atins, cel putin pentru moment, un nivel care va fi greu de pastrat pe parcursul urmatorilor doi ani, indica raportul EPIA.

O companie din Spania ar putea dezvolta un parc fotovoltaic in Harghita

Compania Heliotech din Spania si partenerul acesteia din Romania, firma Solar Systems, ar putea dezvolta un parc fotovoltaic in judetul Harghita, cu o productie de 30 MW/h, in urma unei investitii de peste 55 milioane euro.

Proiectul ar urma sa fie realizat pe un teren de 100 de hectare apartinand domeniului public administrativ al comunei Lazarea, potrivit Mediafax.
Primarul localitatii, Gabor Ladislau, a declarat ca proiectul de obtinere de energie electrica avand la baza celule fotovoltaice va fi dezvoltat de firma Solar Systems, reprezentantul Heliotech in Romania, si va costa peste 55 de milioane de euro.

“Proiectul a fost intocmit de Heliotech si va fi finantat din fonduri de investitii private. Mai precis, in spatele acestui proiect se afla un fond de pensii din Elvetia, care va plasa peste 55 de milioane de euro pentru realizarea lui”, a spus Ladislau.

Pentru acest proiect este in curs de elaborare Planul Urbanistic Zonal (PUZ), avizele Electrica pentru preluarea energiei in sistemul national fiind deja obtinute.

“Sper ca in cel mult doua luni se va finaliza PUZ-ul si se va obtine si autorizatia de constructie, astfel incat in urmatoarea jumatate de an sa fie amenajat parcul si sa devina functional”, a mai spus Ladislau.

Inregistrata la Valencia, firma Heliotech este specializata in energie regenerabila, consultanta in domeniu si atragerea de investitii.

Opt statii ale mijloacelor de transport in comun din Timisoara au fost dotate cu celule fotovoltaice

O parte a panourilor de afisaj electronic din statiile de transport in comun din Timisoara, precum si a dispozitivelor de semnalizare rutiera sunt alimentate, mai nou, cu energie solara.

Astfel, opt statii ale mijloacelor de transport in comun au fost dotate cu celule fotovoltaice, fiecare sistem costand 10.000 de lei.

Acestea alimenteaza panourile de afisaj electronic ale RATT din statiile de tramvai de la prefectura, Continental si Bega, Piata Mocioni si statiile de troleibuz 17 si 18 din Piata Consiliul Europei.

De asemenea, in mai multe intersectii si la cateva treceri de pietoni au fost instalate 14 lampi cu LED-uri (400 de lei bucata) si patru indicatoare luminoase cu celule fotovoltaice (300 de lei bucata).

Copacii Paulownia ar putea revolutiona industria lemnului din Romania

Un nou tip de copac ar putea revolutiona industria de lemn din Romania, tara in care se taie ca in codru. Este vorba de copacii din specia Paulownia. Vezi ce calitati are lemnul de Paulownia.

Copacii din specia Paulownia au un ritm de crestere mult mai rapid decat celelalte specii. Ajung la o inaltime de circa 12-15 metri si o grosime de 15-40 de cm. Arborele este originar din China.

Lemnul obtinut din Paulownia este de o calitate superioara si se foloseste pe pietele de lux la iahturi, avioane usoare, instrumente muzicale si mobila scumpa.

Deja exista cateva plantatii de Paulownia in Romania, iar potrivit proprietarilor acestor plantatii profitul este mai mare si mult mai usor de obtinut decat in cazul speciilor autohtone.

Un cioban din Margininea Sibiului a decis sa-si "utileze" stana cu un sistem hibrid de panouri fotovoltaice si turbine eoline

Preocuparea pentru utilizarea energiilor regerabile prinde tot mai mult teren in Romania, unde piata se dezvolta, iar cererea este in crestere. Ciobanii se numara printre cei care au inteles cat de eficiente pot fi aceste resurse.

Un cioban din Margininea Sibiului a decis sa-si “utileze” stana cu un sistem hibrid de panouri fotovoltaice si turbine eoline, scrie Gazeta Afacerilor.

Investitia l-a costat 6.000 de euro, iar prin sistem obtine 4,3 KW/ora pe zi. Noua sursa de energie o foloseste si la aparatele pentru mulsul oilor. Cum panourile fotovoltaice nu dau foarte mare randament iarna, era nevoie de un alt element care sa compenseze alimentarea cu necesarul de energie, astfel incat au fost instalate si turbine eoline, care se comporta mult mai bine in anotimpul rece.

Specialistii in domeniu sfatuiesc consumatorii sa-si aleaga solutiile alternative de producere a energiei, numai dupa ce realizeaza studii de fezabilitate si prospecteaza daca conditiile de clima si cele meterologice permit functionarea respectivului dispozitiv.

Certificatul verde este inima intregului sistem de sprijin gandit de statul roman pentru energia regenerabila

Energia solara era creditata de multi specialisti ca fiind zona din care se va plamadi noul boom verde, dupa ce deja turbinele eoliene au cucerit aproape in totalitate Dobrogea. Schema de sprijin pusa la dispozitie de statul roman pentru acest tip de proiecte era magnetul principal, energia solara fiind copilul rasfatat al regenerabilelor prin valoarea subventiilor acordate. Bucuria a durat insa numai cateva luni.

“Incepusera sa se dezmorteasca si bancile si investitorii, dar asta ar fi concluzia din ceea ce vedem. Se va reduce numarul de certificate verzi incepand cu ianuarie 2013. Informatii oficiale nu exista, sunt supozitii, dar aceasta ar fi concluzia discutiilor de pana acum”, spune Robert Cruceru, directorul executiv al Asociatiei Romane a Industriei Fotovoltaice (RPIA).

Certificatul verde este inima intregului sistem de sprijin gandit de statul roman pentru energia regenerabila. Cum proiectele verzi sunt mai costisitoare decat cele conventionale de producere a energiei, statul roman a gasit o modalitate prin care sa sustina industria regenerabila in contextul in care, la nivelul anului 2020, in calitatea sa de membru al UE, Romania trebuie sa aiba un procent de 38% de energie verde in consumul final de electricitate. Astfel, pentru fiecare MWh de energie nepoluanta producatorul era recompensat pana la finele anului trecut cu un singur certificat verde, indiferent de tehnologie, fie ca era eoliana, solara sau hidro. Pretul acestui certificat este cuprins intre 27 si 55 de euro. Pentru energia eoliana, chiar si un singur certificat verde era bun, dar pentru altii, asa cum erau investitorii in energia solara, el s-a dovedit insuficient. Asa ca industria nu s-a dezvoltat mai deloc. Din noiembrie anul trecut, dupa trei ani de discutii, fiecare forma de energie verde a inceput sa fie recompensata printr-un numar diferit de certificate. La acel moment, energia solara a tras lozul cel mare si s-a trezit cu 6 certificate verzi pentru fiecare MWh, desi initial trebuia sa primeasca doar patru. Minunea nu a tinut mult si deja se discuta despre reducerea numarului de certificate la 4 unitati mai ales in contextul in care costul echipamentelor a scazut substantial de la 4 milioane de euro pe MW la mai putin de 2 milioane de euro. Cursa contra cronometru a inceput pentru ca numai pentru cei care vor fi gata cu proiectele solare pana in ianurie 2013 marea compensare cu 6 certificate verzi mai poate deveni realitate. Pentru restul, visul frumos aproape s-a terminat.

“Este o temere ca investitorii in energia solara s-ar putea imbogati peste masura datorita avansului tehnologic care a dus la scaderea costurilor echipamentelor. Cei care inca mai vor 6 certificate verzi nu trebuie sa mai astepte peste o luna pentru finalizarea procesului de avizare pentru a avea timp. Timp necesar ca sa monteze panourile si sa le lege la retea pana in ianuarie 2013, cand ar trebui sa se modifice sistemul de sprijin”, spune la randul sau Horea Harsan, executive manager in cadrul ABB, unul dintre cei mai importantti furnizori la nivel global de servicii si echipamente pentru industria energetica.

Declaratiile lui Harsan sunt sustinute si de Robert Cruceru. “Trebuie sa se miste repede pentru a mai putea beneficia de 6 certificate verzi. In ianurie anul viitor trebuie sa fie conectati, sa produca, altfel risca sa intre sub noua schema de sprijin”, a precizat reprezentantul RPIA.

Astfel ca investitorii deja au inceput sa se agite. Datele Transelectrica, transportatorul national de energie electrica, arata ca la finalul lunii aprilie 79 de parcuri solare cu o capacitate totala de aproape 335 de MW aveau contractele de racordare la retea, adica puteau incepe constructiile.

Daca in cazul energiei eoliene, Constanta si Tulcea sunt judetele in care s-au concentrat majoritatea investitiilor, pentru proiectele solare mai toata suprafata Romaniei s-a dovedit a fi atractiva. Din cele 79 de proiecte, peste 20 au ca termen de punere in functiune anul acesta. Este vorba despre circa 87 de MW, care ar presupune investitii de 174 de milioane de euro si este de subliniat faptul ca aceasta este un bilant doar pentru primele patru luni din 2012.

“Cei care au decis sa investeasca sunt deja activi pe piata. Cred ca vom vedea tranzactii importante in perioada urmatoare si sunt si companii noi care doresc sa vina”, a mai precizat Cruceru.

Astfel, previzibila micsorare a numarului de certificate verzi pentru energia solara stimuleaza pe de o parte interesul pentru a finaliza cat mai multe proiecte anul acesta pentru a beneficia de cele 6 certificate verzi. Dar, pe de alta parte, nici nu este de natura a domoli complet apetitul pentru investitii in aceasta zona.

“Din cate vedem noi acum, chiar si cu 4 certificate verzi un proiect in zona solara este rentabil. Mai jos de atat nu se poate cobori. Daca reducerea nu va fi foarte drastica, astfel incat sa-i inghete pe investitori, eu cred ca vom asista la o mica perioada de stagnare in 2013, dupa modificarea sistemului de sprijin, pentru ca apoi investitiile sa reporneasca. Lumea va incepe sa investeasca iar dupa ce-si va pune cifrele din nou in ordine”, conchide Cruceru.

Enel Green Power a inceput lucrarile de constructie ale unei centrale geotermale in SUA

Enel Green Power (EGP), prin subsidiara sa Enel Green Power North America, a inceput lucrarile de constructie ale unei centrale geotermale situate in Cove Fort, in sudul statului Utah.

Noua centrala care va avea o capacitate instalata bruta de 25 MW, va fi capabila sa genereze in jur de 160 GWh pe an si va evita emisia in atmosfera a aproximativ 115.000 tone de CO2 anual.

Centrala ar trebui sa isi inceapa activitatea pana la sfarsitul anului 2013 si va avea nevoie de o investitie totala de aproximativ 126 milioane de dolari.

De asemenea, Centrala de la Cove Fort va beneficia de un contract pe o perioada de 20 de ani pentru achizitionarea energiei electrice generate.

„Suntem bucurosi ca incepem un nou proiect geothermal in Statele Unite ale Americii, o industrie in care EGP este deja un jucator puternic in aceasta tara, cu doua proiecte inovatoare in Nevada. Acestea folosesc tehnologia binara, iar unul dintre ele, Stillwater, este combinat cu un sistem fotovotaic, primul de acest gen din lume. Cove Fort va contribui la cresterea capacitatii geotermale nete instalate a Enel Green Power, care in prezent este de 47 MW in Statele Unite ale Americii”, a spus Francesco Starace, CEO al Enel Green Power.

Panourile solare te ajuta sa incalzesti apa si sa scapi de o parte din costurile cu utilitatile

Investitia in panourile solare pentru apa calda se amortizeaza in cinci-sase ani. Dupa aceasta perioada, incalzesti apa gratis.

Folosind energia solara, prin panourile solare, putem incalzi apa si chiar intreaga locuinta, scapand de o mare parte din costurile cu utilitatile. Sistemul este utilizat in special pentru incalzirea apei.

“Pentru o casa de patru persoane sunt necesare doua panouri termice plane, de cate doi metri patrati fiecare”, potrivit lui Robert Szabo, director de vanzari la Idella. Alexandru Mirea, consultant tehnic la Habitat Energy, spune ca orice dimensionare a unui sistem de energie alternativa pleaca de la consumatori. Prin urmare, alegem numarul de panouri in functie de utilizatori, a explicat acesta, pentru EVZ.

Investitia intr-un sistem cu panouri solare fabricate integral in Germania pentru apa calda menajera, la o locuinta de patru persoane, se ridica la aproximativ 3.500 de euro, spune Robert Szabo. Se asigura garantie de 12 ani pentru panouri si de cinci ani pentru manopera.

In cazul Habitat Energy, care lucreaza cu furnizori italieni, un sistem de apa calda pentru patru persoane costa circa 2.450 de euro. Amortizarea investitiei se face in trei-sase ani.

Investitie pentru incalzire

O investitie pentru incalzirea unei case de 100 de metri patrati cu panouri cu tuburi vidate costa de la 4.000 – 5.000 de euro in sus, incluzand contravaloarea echipamentului si a manoperei.

Echipamentul cuprinde doua panouri cu tuburi vidate premium si un boiler de 500 de litri. Panourile solare nu pot prelua, insa, in intregime incalzirea casei, asa incat se va apela la un sistem dual, care sa implice si o centrala termica, ce va incalzi casa in zilele mai intunecoase sau in cele cu ninsoare, cand panourile nu functioneaza.

“Panourile solare furnizeaza caldura pentru 20, 40 sau poate chiar 50% din perioada de iarna de sase luni calendaristice. Daca factura lunara la incalzirea cu centrala urca in mod normal la circa 500 de lei, cu ajutorul panourilor aceasta poate scadea la 200-300 de lei”, spune Robert Szabo. Investitia se amortizeaza in circa 7-10 ani. Potrivit lui Alexandru Mirea, sistemele de panouri sunt avantajoase pentru case, insa nu si pentru apartamente. In cazul apartamentelor, investitia este destul de mare si greu de amortizat.

“Casa Verde”

Anul trecut, Ministerul Mediului a derulat programul “Casa Verde”, prin care se acorda o subventie de 600 de lei celor care isi montau panouri solare. Se puteau inscrie in program persoanele fizice proprietari sau co-proprietari de locuinte, cu domicilul pe teritoriul Romaniei si care nu au restante la bugetul de stat. Anul acesta, guvernantii au suspendat programul din lipsa de fonduri anuntand, insa, ca acesta va fi relansat in 2013.

O turbina eoliana poate produce 1.000 de litri de apa potabila in fiecare zi prin colectarea si filtrarea umezelii din aer

Compania franceza de inginerie Eole Water a dezvoltat o turbina eoliana care poate produce 1.000 de litri de apa potabila in fiecare zi prin colectarea si filtrarea umezelii din aer.Daca SUA se asteapta ca urmatoarele razboaie sa se invarta in jurul apei, turbina eoliana WMS1000 ar putea aduce un beneficiu enorm pentru 85 de milioane de oameni care nu au acces la apa potabila in regiuni din Africa, America de Sud, India si Indonezia.

Turbinele sunt construite astfel incat sa maximizeze productia de apa si independenta energetica in timp ce reduce impactul cu mediul. Aerul curge prin fata turbinei si este directionat catre un compresor de racire. Umiditatea este extrasa din aer, condensata si colectata.

Ideea a fost initial conceputa de o persoana care a colectat apa din aparatul de aer conditionat. Fortata de gravitatie, apa curge prin tevi de otel intr-un bazin de colectare. Dupa filtrare si purificare, apa este buna de baut, spalat si pentru cultivat.

Eole Water detine in prezent un prototip

Directorul de marketing al Eole Water, Janin Thibault spune ca noua tehnologie ar putea permite zonelor rurale sa aiba provizii suficiente de apa. O turbina eoliana de acest tip ar putea furniza apa pentru un sat cu 2.000, pana la 3.000 de locuitor in fiecare zi, pe parcursul a 20 de ani (durata de viata preconizata a aparatului).

Eole Water detine in prezent un prototip al acestui aparat in Dubai care produce 62 de litri de apa pe ora. Compania are in plan comercializarea acestei turbine de la sfarsitul acestui an la un pret cuprins intre 660.000 si 790.000 de dolari.